Română (România)English (United Kingdom)Serbian

Cartierul Fabric

cartier fabric smallPână după anul 1716 zona de astăzi a cartierului Fabric, situat la est de cartierul Cetate, nu a fost locuită.

În anul 1716 nu existau în această zonă decât două mori de apă. Cea din nord era amplasată pe un braţ al Begăi , braţ care astăzi nu mai există, aproximativ în Piaţa Mitropolit Sterca-Suluţiu de astăzi şi este posibil să fi servit şi ca pulberărie prin anii 1660. Cea de a doua moară era amplasată pe alt braţ de apă, la mai multe sute de metri la sud vest de prima.

După ocuparea Timişoarei de către Habsburgi, primele „unităţi de producţie”, primele manufacturi, au fost amplasate la est de cetate, în partea de est a fostului cartier Palanca Mare, adică în zona actuală a Universităţii de Medicină – Parcul Copiilor. După ce s-a luat decizia clădirii noii cetăţi bastionare, a cărei construcţie s-a început în 1732,  s-a constat că manufacturile se aflau prea aproape de noua cetate. S-a decis construirea de noi manufacturi la est de primele amplasamente, adică în zona actualului cartier Fabric. Prima manufactură în această zonă, o „fabrică de postav” apare situată în imediata vecinătate a primei mori menţionate anterior. Ulterior se construiesc şi alte manufacturi: cărămidării, moara de hârtie, manufactura de produs sârmă, fabrica de mătase şi bineînţeles că exista şi fabrica de postav menţionată anterior. Toate aceste manufacturi (cu excepţia fabricii de mătase amenajată într-o casă care exista deja), erau amplasate la est de limita de est a Esplanadei, câmpia lată de 948 m, pe care era interzis a se construi.

Cartierul de locuit actual a fost aprobat (şi probabil şi trasat) în anul 1744, la est de limita de est a Esplanadei. Conturul cartierului a fost determinat de formele sinuoase ale mlaştinilor şi braţelor de apă înconjurătoare. Totuşi, în măsura în care a fost posibil, străzile au trasee rectilinii şi se intersectează în unghiuri drepte.

Iniţial cartierul era format din „Fabricul Rascian”, un cartier cu locuitori ortodocşi, dezvoltat la nord, est şi sud de actuala „Piaţa Traian” şi din „Fabricul German”, mai mic, dezvoltat în jurul Străzii Şcolii, locuit mai ales de germani.  „Rascian” provine de la numele râului Raška (sârbă) = Rascia (latină), din regiunea socotită a fi „leagănul sârbilor”. Sârbii deţinând vreme îndelungată conducerea bisericii ortodoxe din Banat, termenul „rascian” a devenit sinonim pentru „ortodox”, indiferent de naţionalitatea credincioşilor respectivi.

Cartierul a cunoscut o dezvoltare deosebită în prima jumătate a secolul al XIX-lea. La mijlocul acelui secol, 53,04 % din întreaga populaţie civilă a Timişoarei, deci mai mult de jumătate din populaţia Timişoarei,  locuia în Fabric.

La Timişoara se răspândise zicala „Tot ce e bun vine din Fabric”: apa de băut, care venea prin conducte de lemn încă din anul 1732 din Fabric în Cetate (conducetele respective au fost distruse de revoluţionari în timpul asediului din 1849), berea – după ce fabrica de bere s-a mutat după anul 1744 în Fabric, etc.

Atracţiile cartierului Fabric:

podul decebal-2019  neptun 2019  poarta parcului-2019
 Podul Decebal  Palatul Neptun  Poarta Parcului Regina Maria
 .
 franz anheuer-2019  palatul karl kunz-2019  miksa steiner2019
 Palatele Haymann,Anheuer  Palatul Karl Kunz  Palatul Miksa Steiner
 .
sinagoga din fabric-2019  milenium-2019  biserica sarbeasca-2019
 Sinagoga din Fabric  Biserica Millennium  Biserica  Sf. Gheorghe
.
fabrica de bere-2019 turn-apa-2019 uzina hidroelectrica-2019
 Fabrica de Bere  Turnul de Apa din Fabric  Centrala Hidroelectrică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alte atracţii turistice din zona Fabric:


Palatul Szekely

Casa Arhiducelui

Palatul Josef Kunz

Edificiul societatii Colterm

Palatul Ştefania

Palatul Contesei Mirbach

Piaţa Traian

Palatul Mercur

Biserica Greco-Catolica Sf. Maria

Palatul Nägele

 

 

 

 

 

 

 

Cauta in site

logo-romana-1

Evenimente în Timișoara

<<  Iulie 2019  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
293031    

Fotografii din Timișoara

Fotografii din Banat

Curs valutar

 

european-cities-marketing-logo

Pentru  informaţii despre  celelalte  programe finanţate  de  Uniunea  Europeană în România,  ca şi  pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României în  Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Răspunderea privind corectitudinea  şi coerenţa informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.
ukash
elektronik sigara
elektronik sigara e sigara
elips c elektronik sigara
oyunlar oyna