Este fostul spital orăşenesc („Bürgerspital“). Aici a funcţionat Clinica Universitară de Dermatologie, care în anul 2015 s-a mutat într-o altă locaţie, pe strada Daliei. 

Adresă

Str. Mărăşeşti 3 – 5, str. Sf. Ioan

Datare

1744 - 1745 - începe construirea Spitalului Civil

1757 – se termină partea cu etaj (str. Mărăşeşti)

1849 – bombardat întimpul asediului, reconstruit mijl. sec. al XIX-lea

Stil arhitectural

Baroc provincial. Se remarcă frontoanele unduite ale portalelor corpului de clădire de pe str. Mărăşeşti, cu forme
ondulate, tipice limbajului plastic baroc.

Legende

Se spune că ar fi fost primul spital civil de mai dimensiuni din Imperiul Austro-Ungar.

Există o mică problemă: oficial, „la propriu”, nu a existat niciodată un stat purtând un astfel de nume. Monarhia Austro-Ungară, cum se numea în realitate statul dualist, format oficial din două state: Imperiul Austriac şi Regatul Ungariei, a fost proclamată abia în 1867 (când edificiul exista deja de circa 120 de ani) şi a existat doar 41 de ani, până în anul 1918!

S-a afirmat, mai ales de catre unii autori semidocţi din perioada comunista, ca in anii 1716 - 1718 Banatul ar fi fost anexat de catre Imperiul Austriac sau de Imperiul Austro-Ungar. Dar asemenea denumiri constituie anacronisme, fiindca state cu denumirile respective nu existau in 1718. Este ca si cum pentru aceeasi perioada s-ar utiliza denumirea de “Uniunea Sovietica” (pentru Imperiul Rus).

In 1716 exista numai Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana (Sacrum Romanum Imperium). Seful Casei de Habsburg, Carol al VI-lea, era imparat al acestui imperiu. Dar Ungaria, Transilvania sau Banatul nu au facut niciodata parte din acest imperiu. In 1718 Banatul, avand capitala la Timisoara, a fost constituit ca un domeniu, o tara, care aparţinea Coroanei si Camerei Aulice de la Viena, deci Casei de Habsburg, din afara Sfântului Imperiu Roman.

Imperiul Austriac, din care Banatul a facut parte, a fost proclamat abia in anul 1804.

In 1867, in urma unor razboaie pierdute, dinastia de Habsburg realizeaza compromisul cu reprezentantii maghiarilor. La insistentele celor din urma, noua formatiune poarta denumirea “Monarhia Austro-Ungara”, si nu Imperiul Austro-Ungar. Noua formatiune era formata din doua state: Imperiul Austriac, in care monarhul Franz Joseph era imparat-rege (adică  imparat al Austriei, rege al Boemiei etc) si Regatul Ungariei (in care acelasi suveran era regele Ungariei). Tot ce privea chestiunile comune (armata, afacerile externe si finantele) era “imperial  si regal”. Ce privea doar Austria era “imperial-regal” (fara si), iar ce privea numai Ungaria era intitulat “regal maghiar”.